![]() |
U carru di a lingua_9 |
Accade
à l’omu, quandu li cala l’estru bellu, di avvicinassi da stelle
dispensatrice di lume è di spannacore. Sò grazie ricevute ch’ùn
anu chè un difettu, quellu d’esse troppu scarse. U meu l’estru,
hè un durmiglione. Di quandu in quandu si disceta per cavalcà una
ghjumenta laziosa ma umbrosa chì ùn sà nunda nè di prucca nè di
zè. I lacu andà chì li hè prumessu u pulletru fuculinu. Ma
quant’ella corre issa ghjumenta…tantu chì aspessu ne vengu à
perde u fiatu. E cavalcate sceme ùn sò più
per mè. In fatti di pulletru, per u più mi ti ghjunghje un
piulellu, graziosu, certa, ma ch’ùn arreghje di chjuchjulà è di
ruspà. Hè in terra ch’ellu trova i so tesori, ellu, è pocu li
premenu e stelle. Soca averà e so ragione u mo piulellu ! Dumane,
partu à buscammi una ruspaghjola chì mi ci vulerà à caccià u
sopra sopra vanu di e cose per fà cum’è ellu…
U ghjornu pianu sminuia
Cù
bugni neri à petre in manu
Bastianu
ellu si muvia
Da salvà
prestu u so granu
Bionde e
spiche
Mannelle
d’oru
Perle
amiche
D’u mo
tesoru
Aiò
ch’hè ora
Di u mo
stantu
Ùn stemu fora
Zitti si
stavanu l’acelli
Per Diu santu
È
trimulente e verde fronde
Rughjava
u tonu cù martelli
Da
inchjudà l’ultime stonde
Bionde e
spiche
Mannelle
d’oru
Perle
amiche
D’u mo
tesoru
Aiò
ch’hè ora
Di u mo
stantu
Ùn
stemu fora
Per Diu
santu
Ma l’omi
sò cum’è giganti
Di
fronte à i tempurali
E sfrumbulati chi sò i guanti
Di
piombu sò i petturali STRI UMANI
Vucabulariu :
Quandu
li cala l’estru : quand la fantaisie lui prend
Estru : caprice,
fantaisie, inspiration (estru pueticu), lubie (estru
scemu)
U
spannacore : plaisir de l’esprit
Ghjumenta
laziosa ma umbrosa : jument fringante mais ombrageuse
Chì ùn
sà nunda nè di prucca nè di zè : qui n’en fait
qu’à sa tête ( prucca è zè étant des
interjections employées pour arrêter ou faire avancer une bête de
somme)
Fuculinu : de
feu, vif, impétueux
Partu à
buscammi una ruspaghjola : je pars me procurer une fourche en
bois
U sopra
sopra vanu di e cose : la superficialité vaine des
choses
Sminuia (calava) : diminuait
I bugni
neri à petre in manu : les essaims noirs ( les nuages)
menaçants
Mannelle : gerbes
U
stantu : le fruit de son labeur
Rughjava
(v. rughjà) : rugissait
Sfrumbulati : jetés
au loin
Petturali : poitrails
(
Fringhellu )
Da rimarcà a spressione “Per Diu santu!” .Santu vole dì ludevule. Quì simu cù a fede chì ci vene da l’antenati è chì si manifestava (o si manifesteghja) in ogni attu di a vita.
RépondreSupprimer“Per Diu (o Cristu) santu, benedettu, bonu! “
Per Diu sanna o Diu sancine ! (quì a loda hè menu forte)
« Diamine ! diancine ! diavulacciu ! » Termini derivati da diavule. Sò ghjesteme. U suffissu acciu si ritrova ancu per u Cristu ma ùn vale a pena di scrive ‘ssa parullaccia. A vita dura, a cuntrarietà, l’incumprensione, a zerga ne pudianu (o ponu) fà ghjunghje à e ghjesteme è impruberii.
Louis
Cosa è STRI UMANI, l'autore ?
RépondreSupprimerSTRI UMANI ?? Non... Il FAUT lire ESTRI UMANI !!
SupprimerCherchez le "E" ?? ;-))
U titulu di 'sta puesia hè "Estri umani", cù u E maiusculu ben intesu cume ponu esse l'estri umani in certe circustanze. Hè a forma stessa di 'sta puesia chì mi l'hà datu u E maiusculu. Vi ringraziu pè a vostra dumandu chì mi permette di dà a precisione chì s'impunia. Fringhellu
SupprimerEst-ce que le mot "ghjastema" va pour "juron" et "blasphème" ?ou y a-t-il 2 mots différents ?Merci;
RépondreSupprimerLe terme ghjastema peut s’appliquer au blasphème, au juron (lorsqu’il est blasphèmatoire) et aussi à la malédiction. Idem pour les verbe ghjastimà qui peut signifier soit blasphèmer, soit jurer , soit maudire. Exemple, dans le proverbe « à cavallu ghjestimatu, li luce u pelu » : le poil luit au cheval qui a été maudit ( i.e. mieux encore se porte la personne à qui s’adresse la malédiction). Le verbe « perdiusantà » signifie aussi blasphèmer, jurer, avec un sens cependant plus atténué, englobant ainsi les jurons non blasphèmatoires ( per la miseria, sangui la miseria…). On peut aussi utiliser le terme « parullaccia » (grossièreté) ou encore parler de « parolle à diavulera » (paroles à la diable)
SupprimerVi ringraziu per tutte ste spiegazione assai interessante .
RépondreSupprimer