mercredi 13 juin 2018

UNA DONNA                            
Veni...Veni à vedemi zitellu
Dammi a to manu una stonda.
Ùn abbia paura di stu ventulellu
Nè di a mo fiura nant'à l'onda.
Veni...Veni...stammi à sente
T'aghju sceltu tù sì innucente.

Teni forte la mo mana
Toccala ùn sò micca cutrata
È mancu ùn ne aghju furlana.
Guarda a mo faccia ùn hè staffilata
È senti a mo voce cum'ella hè dolce,
Veni...da tè vogliu fammi cunnosce.

Serai cum'è a mo parolla
Quandu riturnerai frà i toi,
Crederanu sicuru à una fola
Ma fà ciò chè tù podi
Contali u fattu di amo vita
Chi di a vostra ne sò unita.

Sò disgrazia quandu vengu in terra
Sia i guai d'ogni sorte
È moltu più per a vostra guarra,
Tantu furzate e mo porte
Issu mumentu sanguinosu
Mi si pare esse ladra di lu vostru riposu.

Sò felice quandu vengu naturalamente
Per sullevà un'anima malata,
Mi chjamanu quandu e lumere sò spente
A mo presenza ùn hè  sfurtunata,
Trovanu quì i campi fiuriti
È di a vita nun sò più feriti.

Avà frà noi nun ci hè più fossu
È ti sentu menu inchietu,
Ma dittine di più nun possu
Chì di sapè tuttu u mo secretu
Ti faria campà troppu felice
Si in tè u timore sparisce.

Vai...Vai è dilli cum'è tù m'ai vistu
Una donna senza orgogliu,
Chì u mo mondu ùn hè micca tristu,
Più tardi a saperai figliolu
Veneraghju à chjodedi l'ochji
Ti purteraghju in li mo lochi.

GHJANVAN PAULU  FLORI

1 commentaire:

  1. voix chaleureuse et juste, beau texte, Jean-Paul!...Grazie, a presttu!
    Limpia

    RépondreSupprimer